„cultura este limbă”: de ce o limbă indigenă înflorește în Paraguay

pe un monument de deal din Asunción, o statuie a șefului indigen Mitologizat Lambaré stă alături de alți mari lideri din istoria Paraguayului.ceilalți eroi istorici expuși sunt de origine mixtă, dar ideea unei moșteniri indigene nobile este puternică în Paraguay și – în mod unic în cele două Americi – poate fi exprimată de majoritatea oamenilor țării într-o limbă indigenă: Paraguayan Guaraní.,

„Guaraní este cultura noastră – acolo sunt rădăcinile noastre”, a spus Tomasa Cabral, un vânzător de piață din oraș.în alte părți ale Americii, limbile coloniale europene împing limbile native spre dispariție, dar Paraguayan Guaraní – o limbă descendentă din mai multe limbi indigene-rămâne una dintre principalele limbi ale 70% din populația țării.și spre deosebire de alte limbi native vorbite pe scară largă – cum ar fi Quechua, Aymara sau limbile Maya – este vorbită în mod covârșitor de persoane non-indigene.,Miguel Verón, lingvist și membru al Academiei limbii Guaraní, a declarat că limba a supraviețuit parțial datorită izolării geografice a țării fără ieșire la mare și parțial datorită „loialității lingvistice” a poporului său.”indigenii au refuzat să învețe limba spaniolă”, a spus el. „Guvernatorii au trebuit să învețe să vorbească Guaraní.”

dar, în timp ce rămâne sub presiunea spaniolă, Paraguayan Guaraní este ea însăși parte a amenințării care se prefigurează asupra celorlalte limbi indigene ale țării.,cele 19 grupuri indigene supraviețuitoare din Paraguay au fiecare propria lor limbă, dar șase dintre ele sunt enumerate de Unesco ca fiind grav sau critic amenințate. O limbă, Guaná, a rămas doar o mână de vorbitori.

între Timp, un recensământ 2012 a raportat că 48% din Paraguay 113,220 locuitorii indigene vorbesc Paraguayan Guaraní ca limba lor principală.,Alba Eiragi Duarte, o poetă din poporul Ava Guaraní, scrie într– o limbă – cunoscută și sub numele de Ava Guaraní-vorbită de doar 6% din poporul ei.beneficiile vorbirii celor două limbi oficiale ale țării au fost clare, a spus ea – Spaniola rămâne limba Guvernului, iar Paraguayanul Guaraní este vorbit pe scară largă în zonele rurale, unde este o condiție esențială pentru multe locuri de muncă.dar valoarea menținerii altor limbi era incalculabilă, a spus Eiragi Duarte.

„cultura noastră este transmisă prin propria noastră limbă: cultura este limbă., Când ne iubim limba, ne iubim pe noi înșine.”

Hannes Kalisch, lingvist și co-fondator al unei asociații promovarea Enlhet limba, a declarat că trecerea de la limbi indigene a fost de multe ori condus de discriminare.”oamenii nu mai vorbesc limba lor pentru a încerca să evite discriminarea”, a spus el. „Dar au o conștientizare foarte clară a acestui lucru ca un fel de trădare a propriei identități.oamenii indigeni din carne și sânge din Paraguay nu primesc respectul de care se bucură șeful de metal de pe Dealul Lambaré., Un raport al ONU din 2015 a constatat că 60% dintre indigenii care trăiesc în sărăcie extremă – cu mult peste media pentru populația generală.vorbitorii Paraguayeni Guaraní s-au confruntat, de asemenea, cu o discriminare brutală și sunt încă stigmatizați ca fiind rurali, săraci și needucați, a spus Verón. Sistemele politice și socio-economice au acordat prioritate spaniolei – adesea prin forță – ca limbă de stat, Educație și putere. Limba a fost interzisă în sistemul de învățământ pentru o mare parte din dictatura lungă a Gen Alfredo Stroessner (1954-89).,”cea mai flagrantă violență care a fost comisă în Paraguay a fost violența lingvistică”, a spus el, „dar nu se vorbește despre aceasta.”

progresele importante post-dictatură au inclus o lege 2012 care a angajat statul să plaseze Guaraní spaniolă și Paraguayan pe picior instituțional egal și pentru a proteja alte limbi indigene.,

Ladislaa Alcaraz de Silvero, ministrul de politicile lingvistice, a declarat că echipa sa a încercat să normalizeze utilizarea de Paraguayan Guaraní în cadrul guvernului, dar munca și conservarea alte limbi indigene – a fost împiedicată de lipsa de fonduri.

„avem nevoie de informații, avem nevoie de studii ale unor limbi, avem nevoie de publicații”, a spus ea. „Tot ceea ce are un cost real pe care numai bunăvoința nu îl poate plăti.,Benigno Giménez, directorul educației indigene a poporului Yshyr Ybytoso – care au reușit să mențină un nivel bun de utilizare a propriei limbi-a spus că profesorii s-au străduit să consolideze utilizarea limbii lor, dar așteaptă din 2018 să sosească sprijinul guvernamental.”vrem să ne recuperăm limba și cultura – să mergem mai departe”, a spus el. „Cel mai important este ca un copil să învețe limba maternă, după care poate învăța alte limbi.,”

• Partajare pe Facebook
• Partajare pe Twitter
• trimiteți prin e-Mail
• Partajare pe LinkedIn
• Partajare pe Pinterest
• Share on WhatsApp
• Accesul pe Messenger